Non bis in idem pentru dosarele de spalare de bani

Regula potrivit careia, in spatiul Schengen, aplicarea principiului ne bis in idem impune ca pedeapsa aplicata intr-un stat membru sa fi fost executata sau sa fie in curs de executare nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale

Atunci cand pedeapsa consta intr-o pedeapsa cu inchisoarea si intr-o amenda, ambele pronuntate cu titlu principal, executarea numai a amenzii nu este suficienta pentru a considera ca pedeapsa a fost executata

Potrivit Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen (CAAS), o persoana care a fost judecata definitiv intr-un stat nu poate fi urmarita penal, pentru aceleasi fapte, intr-un alt stat (principiul “ne bis in idem“). Cu toate acestea, CAAS prevede ca acest principiu nu se aplica decat daca pedeapsa aplicata a fost executata sau este in curs de executare sau nu mai poate fi executata conform legilor statului care a pronuntat sentinta (denumita in continuare “conditia privind executarea“). Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacra, la randul sau, principiul ne bis in idem fara a face in mod expres trimitere la o astfel de conditie1 .

Domnul Zoran Spasic, care are cetatenia sarba, este urmarit penal in Germania pentru savarsirea unei inselaciuni la Milano in 2009 (unui particular i-au fost sustrasi 40 000 de euro in bancnote de valoare mica in schimbul unor bancnote de 500 de euro care, ulterior, s-au dovedit a fi false). In paralel, domnul Spasic a fost condamnat in Italia pentru savarsirea aceleiasi infractiuni la o pedeapsa privativa de libertate de un an insotita de o amenda de 800 de euro. Domnul Spasic, care era deja incarcerat in Austria pentru savarsirea altor infractiuni, a platit amenda, insa nu a executat pedeapsa privativa de libertate.

 

In urma unui mandat european de arestare emis de Germania, autoritatile austriece l-au predat pe domnul Spasic autoritatilor germane. Domnul Spasic se afla in arest preventiv in Germania de la sfarsitul anului 2013, asteptand sa fie judecat pentru infractiunea de inselaciune savarsita in Italia. Domnul Spasic sustine ca, in temeiul principiului ne bis in idem, nu poate fi urmarit penal pentru aceleasi fapte, intrucat a fost deja pronuntata impotriva sa, in Italia, o sentinta definitiva si executorie. Autoritatile germane considera ca, in lumina CAAS, principiul ne bis in idem nu se aplica intrucat pedeapsa privativa de libertate nu a fost inca executata in Italia. Domnul Spasic raspunde ca conditia privind executarea prevazuta de CAAS nu poate sa restranga in mod valabil domeniul de aplicare al Cartei drepturilor fundamentale si ca trebuie sa fie pus in libertate, dat fiind ca a platit amenda de 800 de euro si a executat astfel pedeapsa aplicata.

In hotararea pronuntata astazi, Curtea, sesizata de Oberlandesgericht NAĽrnberg, declara ca conditia suplimentara privind executarea cuprinsa in CAAS constituie o restrangere a principiului ne bis in idem care este compatibila cu Carta drepturilor fundamentale. Astfel, in ceea ce priveste principiul ne bis in idem, explicatiile cu privire la carta fac in mod expres referire la CAAS, astfel incat aceasta din urma restrange in mod valabil principiul ne bis in idem consacrat in carta . Pe de alta parte, Curtea considera ca conditia privind executarea prevazuta de CAAS nu repune in discutie principiul ne bis in idem ca atare, intrucat aceasta nu urmareste decat sa evite impunitatea de care ar putea beneficia persoanele condamnate intr-un stat membru printr-o sentinta penala definitiva. In sfarsit, Curtea considera ca conditia privind executarea este proportionala cu obiectivul urmarit (asigurarea unui nivel ridicat de securitate in cadrul spatiului de libertate, securitate si justitie) si nu depaseste ceea ce este necesar pentru a evita impunitatea persoanelor condamnate.

Pe de alta parte, Curtea declara ca, atunci cand o pedeapsa privativa de libertate si o amenda sunt pronuntate cu titlu principal (precum in cazul domnului Spasic), executarea numai a amenzii nu este suficienta pentru a considera ca pedeapsa a fost executata sau este in curs de executare in sensul CAAS. In aceasta privinta, Curtea arata ca, desi CAAS prevede ca “pedeapsa“ sa fi fost executata sau sa fie in curs de executare, aceasta acopera situatia in care au fost pronuntate doua pedepse principale. O interpretare diferita ar conduce la golirea de continut a principiului ne bis in idem prevazut de CAAS si ar compromite aplicarea utila a acesteia. Intrucat domnul Spasic a achitat numai amenda, fara a executa pedeapsa privativa de libertate de un an, Curtea constata ca, in privinta sa, nu este indeplinita conditia privind executarea.

Mandatul de arestare europeana pentru evaziune fiscal

Potrivit avocatului general Yves Bot, autoritatile judiciare care trebuie sa execute un mandat european de arestare nu pot conditiona predarea unei persoane, judecata in lipsa dar care a avut cunostinta de procesul stabilit, de posibilitatea rejudecarii cauzei in statul membru care a emis mandatulMandatul de arestare europeana. Posibilitatea rejudecarii cauzei in statul membru care a emis mandatul.

Drepturile acuzatului sunt respectate daca acesta a mandatat un avocat pentru a-l apara la proces si a fost intr-adevar aparat de avocatul respectiv in cursul procesului

Decizia-cadru privind mandatul european de arestare1 urmareste simplificarea si accelerarea procedurilor de predare a persoanelor intre statele membre. Acest nou regim elimina complexitatea si riscurile de intarziere inerente procedurilor de extradare prin stabilirea unui sistem de libera circulatie a deciziilor judiciare intemeiat pe recunoasterea reciproca.

In acest context, o dispozitie din decizia-cadru2 interzice autoritatilor judiciare sa refuze executarea mandatului de arestare emis in scopul executarii unei pedepse, in ipoteza in care persoana interesata nu a fost prezenta personal la proces, atunci cand, avand cunostinta de procesul stabilit, a mandatat un avocat pentru a o apara si a fost intr-adevar aparata de avocatul respectiv.

Or, potrivit jurisprudentei Tribunal Constitucional (Curtea Constitutionala, Spania), in cazul condamnarilor pentru infractiuni grave pronuntate in lipsa acuzatului, predarea condamnatului trebuie sa fie conditionata de posibilitatea de revizuire a hotararii in statul membru care a emis mandatul de arestare.

In octombrie 1996, Audiencia Nacional (Spania) a declarat admisibila extradarea in Italia a domnului Stefano Melloni pentru a fi judecat acolo pentru faptele enumerate in mandatele de arestare emise de Tribunale di Ferrara (Italia). Dupa ce a beneficiat de o punere in libertate in schimbul unei cautiuni de 5 000 000 ESP (aproape 30 000 de euro), pe care a achitat-o in ziua urmatoare, domnul Melloni a fugit, astfel incat nu a mai putut fi predat autoritatilor italiene.

In 1997, Tribunale di Ferrara a constatat neprezentarea domnului Melloni si a decis ca notificarile ulterioare sa fie efectuate avocatilor pe care acesta ii numise deja. Printr-o hotarare a Tribunale di Ferrara din 2000, confirmata ulterior printr-o hotarare a Corte d`Appello di Bologna (Curtea de Apel din Bologna, Italia) din 2003, domnul Melloni a fost condamnat in lipsa la o pedeapsa cu inchisoarea de zece ani pentru bancruta frauduloasa. Printr-o hotarare din 2004, Corte suprema de cassazione (Curtea suprema de casatie, Italia) a respins recursul formulat de avocatii acestuia.

Ca urmare a arestarii acestuia de politia spaniola, domnul Melloni s-a opus predarii sale autoritatilor italiene, aratand ca, in primul rand, in pofida faptului ca in apel a desemnat un alt avocat si i-a revocat pe cei doi anteriori, notificarile au continuat sa fie adresate acestora din urma. In al doilea rand, acesta a afirmat ca dreptul procedural italian nu prevede posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva condamnarilor pronuntate in lipsa, motiv pentru care mandatul european de arestare ar trebui, daca este cazul, sa fie supus conditiei ca Italia sa garanteze posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva hotararii.

In septembrie 2008, Audiencia Nacional a decis predarea domnului Melloni autoritatilor italiene in vederea executarii pedepsei care i-a fost aplicata de Tribunale di Ferrara, apreciind ca nu s-a dovedit faptul ca avocatii desemnati de domnul Melloni incetasera sa il reprezinte. Instanta spaniola a considerat ca dreptul acestuia la aparare fusese respectat, dat fiind ca avusese cunostinta in prealabil de desfasurarea procesului, ca s-a aflat in mod voluntar in situatia de contumacie si ca a desemnat doi avocati pentru reprezentarea si apararea sa, care intervenisera in aceasta calitate in prima instanta, in apel si in recurs, epuizand astfel caile de atac.

Domnul Melloni a introdus o cale de atac impotriva acestei hotarari la Tribunal Constitucional. Acesta din urma intreaba Curtea de Justitie daca decizia-cadru interzice instantelor spaniole sa conditioneze predarea domnului Melloni de posibilitatea revizuirii condamnarii sale. In concluziile prezentate astazi, avocatul general Yves Bot propune Curtii sa raspunda, in primul rand, ca dispozitia in cauza din decizia-cadru nu permite autoritatii judiciare de executare, in cazurile mentionate in dispozitia respectiva, sa supuna executarea unui mandat european de arestare conditiei ca persoana care face obiectul acestuia sa poata beneficia de rejudecarea cauzei in statul membru care a emis mandatul.

Avocatul general considera ca aceasta concluzie rezulta nu doar din modul de redactare al dispozitiei mentionate, ci si din obiectivele urmarite de legiuitorul Uniunii. In fata unor incertitudini care erau de natura sa reduca eficacitatea mecanismului de recunoastere reciproca a deciziilor judiciare pronuntate in lipsa, legiuitorul Uniunii a decis sa prevada in mod exhaustiv cazurile in care executarea unui mandat european de arestare emis in scopul executarii unei hotarari pronuntate in lipsa trebuie sa fie considerata ca nu aduce atingere dreptului la aparare. Acest lucru este incompatibil cu mentinerea posibilitatii ca autoritatea judiciara de executare sa conditioneze predarea unei persoane de revizuirea condamnarii in scopul garantarii dreptului acesteia la aparare, in imprejurari precum cele din speta.

In al doilea rand, avocatul general considera ca aceasta dispozitie este compatibila cu dreptul la un proces echitabil si cu respectarea dreptului la aparare prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, acesta apreciaza ca dispozitia mentionata stabileste conditiile in care persoana interesata trebuie sa fie considerata ca a renuntat in mod voluntar si neechivoc sa se prezinte la proces, astfel incat nu mai poate revendica beneficiul unei rejudecari a cauzei.

In ultimul rand, avocatul general se pronunta cu privire la domeniul de aplicare al articolului 53 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care prevede ca aceasta nu aduce atingere drepturilor omului recunoscute, in domeniile de aplicare corespunzatoare, prin constitutiile statelor membre. Potrivit avocatului general, aceasta dispozitie nu poate fi invocata pentru a face sa prevaleze dreptul constitutional national fata de decizia-cadru si a conditiona astfel executarea unui mandat european de arestare de beneficiul unei rejudecari a cauzei in statul membru emitent. Aceasta constatare rezulta din respectarea principiilor preeminentei dreptului Uniunii, aplicarii uniforme si eficiente a dreptului Uniunii in cadrul statelor membre si securitatii juridice.

In plus, avocatul general aminteste ca nivelul de protectie a drepturilor fundamentale nu trebuie sa fie stabilit in abstracto, ci intr-un mod adaptat cerintelor legate de obiectivele urmarite de Uniune. Acesta subliniaza, pe de o parte, ca pentru a indeplini obiectivul privind construirea in cadrul Uniunii a unui spatiu de libertate, securitate si justitie, legiuitorul Uniunii a urmarit sa consolideze increderea reciproca intre statele membre prin apropierea legislatiilor nationale in materia drepturilor persoanelor in cadrul procedurilor penale pentru a facilita si a accelera cooperarea judiciara. Pe de alta parte, legiuitorul Uniunii a dorit sa protejeze drepturile fundamentale fara sa compromita eficienta mecanismului privind mandatul european de arestare, evitand ca garantiile procedurale sa fie folosite in unicul scop de a se sustrage actiunii justitiei.

Concluziile avocatului general in cauza C-399/11 Melloni

1 Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre, astfel cum a fost modificata prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 de consolidare a drepturilor procedurale ale persoanelor si de incurajare a aplicarii principiului recunoasterii reciproce cu privire la deciziile pronuntate in absenta persoanei in cauza de la proces (JO L 190, p. 1, Editie speciala, 15/vol. 10, p. 78, si JO L 81, p. 24).

2 Articolul 4a alineatul (1) literele (a) si (b).

Avocat Coltuc Marius

Contestatie in anulare drept penal. Intrebari practice

Termenul de introducere a contestatiei in anulare in materie penala difera in functie de motivele pentru care doriti sa promovati aceasta cale de atac.

Art. 386 din Codul penal prevede ca impotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f)-i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385 14 alin. 11 ori art. 385 16 alin. 1.
Art. 388 Cod penal precizeaza referitor la termenul de introducere ca pentru motivele arătate în art. 386 lit. a)-c) şi e) contestatia in anulare poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării, iar de către celelalte părţi, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere.

Contestaţia pentru cazul prevăzut în art. 386 lit. d) poate fi introdusă oricând.

Evaziune fiscală. Elemente constitutive. Jurisprudență Evaziune fiscală.Noul Cod penal

Tribunalul BOTOŞANI

Sentinţă penală nr. 1 din data de 17.01.2014

TRIBUNALUL BOTOȘANI SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXX/40/2012 Legea nr. 656/2002

SENTINȚA nr. XXX Ședința publică din data de xx.xx.xxxx

Completul compus din: PREȘEDINTE Grefier Ministerul Public,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani este reprezentat prin procuror La ordine pronunțarea asupra acțiunii penale privind pe inculpatul C. F.- trimis în judecată, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal și art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal.

Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de xx.xx.xxxx, susținerile orale ale părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când: Deliberând, T R I B U N A L U L: Asupra acțiunii penale de față: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani din data de xx.xx.xxxx, a fost trimis în judecată inculpatul C. F.pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 42 Cod penal și de spălare a banilor prev. și ped. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41, alin. 2, 42 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și 34 Cod penal.

S-a reținut în sarcina acestuia că, în perioada aprilie 2008 – decembrie 2008, în calitate de administrator de fapt al SC X SRL Răchiți, județ Botoșani, a dispus în repetate rânduri și în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale înregistrarea în contabilitatea societății a unor operațiuni comerciale fictive, cu două societăți comerciale, respectiv SC Y SRL București și SC ZSA București, precum și mai multe persoane fizice – producători agricoli, referitoare la achiziționarea unor mărfuri în valoare totală de 4.175.592,61 lei, folosind facturi fiscale false.

În aceeași perioadă, mai exact în aceleași zile, în care a achiziționat mărfurile, inculpatul a dispus înregistrarea în contabilitatea SC X SRL Răchiți, a unor operațiuni comerciale fictive de livrare a mărfurilor respective către alți agenți economici, fiind întocmite facturi, în care au fost consemnate aceleași mărfuri și aceleași cantități, dar cu prețuri mai mari iar o parte din mărfurile vândute în luna ianuarie 2009, nu au fost înregistrate în evidența contabilă și nu au fost declarate veniturile obținute din aceste operațiuni comerciale.

Prejudiciul cauzat prin faptele comise este în sumă totală de 1.146.734 lei, din care suma de 841.303 lei reprezintă TVA de plată și 305.431 lei reprezintă impozit pe profit. În urma analizei efectuate în sesizarea nr. ZX/XX/XXXX/2012 a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, contul deținut SC X SRL la B.C.R. S.A. Sucursala Botoșani, al cărui împuternicit a fost inculpatul C. F.a fost creditat în perioada 2008 – 2009 cu suma totală de 470.383 lei, banii reprezentând transferuri bancare ordonate de S.C. T S.R.L. – suma de 461.500 lei și SC U – suma de 8.883 lei. Banii care au alimentat contul au fost retrași în totalitate în numerar de către inculpat.

Având în vedere aceste aspecte, s-a concluzionat că inculpatul C. F.a reciclat prin intermediul SC X SRL Răchiți suma de 470.383 lei, provenită din evaziune fiscală, existând în acest sens, date concrete de spălare a banilor. Prin același rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C. F.pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 Cod penal și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 Cod penal, deoarece acestea intră în conținutul constitutiv al complexe de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005.

De asemenea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. g Cod procedură penală față de numita C. E., ca urmare a decesului. Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de M. L. C.sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 Cod penal și art. 26 raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești, se constată corect dovedită următoarea situație de fapt: La data de xx.xx.xxxx, a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, plângerea formulată de Garda Financiară – Secția Botoșani, cu nr. XXXXXX/PT/xx.xx.xxxx, prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări față de numitul C. F.în calitate de reprezentant al SC X SRL Răchiți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, art. 290 Cod penal, art. 291 Cod penal și art. 21 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002.

Așa cum a reieșit din informarea făcută de Oficiul Registrul Comerțului, societatea SC X SRL Răchiți, a fost înființată în luna aprilie 2008, având ca obiect principal de activitate “distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice”;, având ca asociat unic și administrator pe numita C. E. din comuna Unțeni, județ Botoșani, care avea la data respectivă vârsta de 82 ani. Din actul constitutiv al societății autentificat sub nr. XXXX din xx.xx.xxxx, la BNP Reta Aniței Ana Maria Vatavu din municipiul Botoșani, rezultă faptul că, administratorul societății, respectiv C. E., avea dreptul să împuternicească orice persoană pentru a reprezenta societatea.

La data de xx.xx.xxxx, prin procura autentificată sub nr. 38762 din xx.xx.xxxx la BNP Reta Aniței – Ana Maria Vatavu din Botoșani, administratorul societății C. E. a împuternicit pe fiul ei C. F.”să se prezinte la B.C.R. S.A. Sucursala Botoșani, precum și alte bănci în vederea deschiderii de conturi și efectuării de operațiuni bancare (depuneri, restituiri, inițiere plăți bancare, viramente, emitere carduri). În aceeași procură se menționează că “mandatarul nostru va prezenta toate actele necesare, va ridica extrasele și alte documente bancare și va semna în numele nostru și pentru noi oriunde va fi necesar pentru îndeplinirea prezentului mandat, semnătura sa fiindu-ne opozabilă.

În general, mandatarul va putea să efectueze tot ceea ce este necesar pentru îndeplinirea mandatului de mai sus, chiar dacă nu se menționează în mod expres în prezenta”;. În această procură este menționată și numita C. S. în calitate de asociată la SC X SRL, cu toate că, prin actul adițional de modificare a actului constitutiv al societății, având încheiere de dată certă nr. XXXX din xx.xx.xxxx, la același birou notarial, numita C. S. s-a retras de la această societate și a cesionat părțile sociale numitei C. E.. În perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, reprezentanții Gărzii Financiare secția Botoșani au efectuat un control la SC X SRL Răchiți, având ca obiective: verificarea deconturilor depuse în corelație cu datele din evidența contabilă, cu registrele societății, jurnalele de cumpărări și vânzări și cu balanțele lunare de verificare și notele contabile. În perioada verificată, societatea a fost plătitoare de impozit pe profit cu obligația de a declara și plăti impozitul trimestrial în conformitate cu art. 34 lit. b din Legea nr. 571/2003, fiind de asemenea înregistrată în scopul de TVA și având perioada fiscală de raportare trimestrială.

Din verificările Gărzii Financiare – Secția Botoșani, a reieșit faptul că societatea a funcționat în perioada aprilie 2008 – decembrie 2008, înregistrând operațiuni comerciale cu următorii agenți economici: – cu SC Y SRL București, constând în achiziții de mărfuri și servicii în valoare totală de 2.725.016,17 lei, plăți în numerar în valoare totală de 2.568.947,63 lei și livrări de mărfuri în valoare totală de 257.404 lei; – cu SC Z SA București, constând în plăți în numerar în valoare totală de 970.408,99 lei, reprezentând contravaloare avans camion și remorcă conform datelor înscrise în două facturi fiscale; – cu persoane fizice de la care s-au achiziționat diferite cantități de porumb boabe și borhot în valoare totală de 480.167,45 lei.

Astfel, în această perioadă în evidența contabilă a societății au fost înregistrate pe baza documentelor care au înscrise ca emitenți cele două societăți comerciale din municipiul București, după cum urmează: – cu SC Y SRL București: – aprovizionări de bunuri și servicii în valoare totală de 2.725.016,17 lei; în facturile fiscale de aprovizionare au fost înscrise următoarele bunuri și servicii: 576.600 bucăți pet-uri de 0,5 litri; 36.683 kg. carne vită lucru; 6.437 kg. organe; 90 kg salicilat de metil; 65 kg formol; 31.950 kg. păcură; 750 bucăți tablă zincată; 24.990 lei manoperă; 44.150 kg. rezid petrolier; 3110 kg. slănină; 100 kg. șorici; 25 kg. san extral; 28.084 lei servicii transport, 720 saci, câte 50 kg ciment; 96 mc balast – aprovizionări; – plăți în numerar în sumă totală de 2.568.947,93 lei pe bază de chitanțe, livrări de bunuri în valoare totală de 25.704 lei, respectiv cantitatea de 8.000 pet-uri de 0,5 litri cu alcool sanitar 70 %. – cu SC ZSA București: – plăți în numerar în sumă totală de 970.408,99 lei reprezentând contravaloare avansuri în baza a două facturi fiscale și a două chitanțe;

În perioada menționată au mai fost înregistrate aprovizionări cu porumb boabe – 625.369 kg și cu borhot – 112.000 kg. în valoare totală de 480.167,45 lei de la persoane fizice în baza borderourilor de achiziție, aflate în copie în dosarul de urmărire penală. Sumele de bani care figurează că au fost achitate societăților comerciale din municipiul București și persoanelor fizice înscrise în borderourile de achiziție au fost dobândite: – de la numita C. E. suma de 2.559.150 lei, reprezentând “aport întreprinzător (operațiunile au fost înregistrate în contul nr. 455 “sume datorate acționarilor asociaților”;); – de la numitul C. P. suma de 972.000 lei, reprezentând “împrumut (operațiunile au fost înregistrate în contul 462 “creditori diverși”;)”;.

Bunurile și serviciile achiziționate de la cele două societăți comerciale din municipiul București și bunurile achiziționate de la persoanele fizice figurează că au fost livrate către următorii cumpărători: – SC V. Impex SRL Botoșani în valoare totală de 1.711.614 lei; au fost livrate următoarele bunuri: 36.683 kg. carne vită lucru; 6.437.000 kg organe; 3.110 kg slănină; 100 kg șorici; linie producție, depozitare și livrare bio-diesel; – SC T SRL Răchiți, județul Botoșani, în valoare totală de 1.567.558 lei, fiind livrate 90 kg salicilat de metil, 65 kg formol, 31.950 kg păcură, 24.990 lei manoperă, 44.150 kg rezid petrolier; 25 kg san extral și 28.084 lei servicii transport; – SC U SRL Botoșani în valoare totală de 8.053 lei, au fost livrate 112.000 kg. borhot și 800 kg porumb boabe; – SC W.SRL Botoșani în valoare totală de 24.421,67 lei, fiind livrat 720 saci de 50 kg ciment și 96 mc. balast; – SC P. SRL București, în valoare totală de 25.704 lei, fiind livrate următoarele bunuri: 8.000 pet-uri de 0,5 litri cu alcool sanitar 70 %; – în contabilitate au fost înregistrate următoarele operațiuni privind încasarea contravalorii facturilor fiscale în care sunt înscrise bunurile și prestările de servicii livrate: – SC V. Impex SRL Botoșani, livrări în valoare totală de 1.711.614 lei; încasări în totalitate în numerar în valoare totală de 1.659.204,31 lei; contravaloare bunuri livrate și neîncasate în valoare totală de 52.409,69 lei; – SC T SRL Răchiți, livrări și prestări servicii în valoare totală de 1.567.558 lei; încasări în totalitate prin cont bancar în valoare totală de 1.082.680,31 lei; contravaloare bunuri și prestări servicii livrate și neîncasate în valoare totală de 484.877,69 lei; – SC U SRL Botoșani, livrări în valoare totală de 88.854 lei; încasări în totalitate prin cont bancar, în valoare totală de 88.853 lei; – SC Q. SRL Botoșani, livrări în valoare totală de 24.422 lei; încasări în totalitate în numerar în valoare totală de 24.421,67 lei; Verificându-se de către organul fiscal realitatea operațiunilor înscrise în facturile fiscale și chitanțele care au în scrise ca emitenți: SC P. SRL București SC R. SA București, s-a constatat că aceste înscrisuri nu au fost emise de cele două societăți comerciale, administratorii acestor societăți precizând în declarațiile date la organele de urmărire penală că nu au avut relații comerciale cu SC X SRL Botoșani.

Verificându-se realitatea datelor privind numele, prenumele și actul de identitate înscrise în borderourile de achiziții s-a constatat că două persoane, respectiv P. N.și D. N. nu există. Având în vedere datele menționate mai sus, s-a constatat că: – operațiunile de aprovizionare conform facturilor fiscale în care au fost înscrise la rubrica furnizor societățile P. și R. București nu sunt reale; – operațiunile de plăți, respectiv încasări în numerar menționate în chitanțele care au în scrise la rubrica emitent cele două societăți nu sunt reale; – operațiunile de achiziționare bunuri de la persoane fizice înscrise în borderouri de achiziție nu sunt reale; – operațiunile de încasări în numerar înscrise în dispozițiile de încasare și chitanțe de la C. E. și C. P. nu sunt reale, toate aceste înscrisuri fiind false. De asemenea, datele raportate la organul fiscal prin deconturi și declarații sunt false.

Emiterea de către S.C. X SRL Răchiți a unor documente (facturi fiscale și chitanțe) pentru livrarea de bunuri, prestări de servicii și încasări în numerar către alți agenți economici în baza înscrisurilor de aprovizionări bunuri și prestări de servicii false au avut următoarele consecințe: – înregistrarea de către cumpărători de TVA deductibilă, respectiv diminuarea taxei pe valoare adăugată de plată datorată bugetului de stat; – majorarea cheltuielilor deductibile, respectiv diminuarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat; – raportarea, prin deconturi și declarații, de date nereale; – scoaterea din casierie și/sau din conturi bancare a unor sume de bani; – acoperirea altor operațiuni ilicite înregistrate în contabilitatea cumpărătorilor. Pentru stabilirea realității operațiunilor comerciale desfășurate între S.C X SRL cu S.C P. SRL și S.C Z SA, Garda Financiară – Secția Botoșani a efectuat verificări încrucișate la cei doi agenți economici din București, iar prin adresa nr. XXXXXX/xx.xx.xxxx, emisă de Garda Financiară – Secția București, s-a comunicat că facturile fiscale și chitanțele găsite înregistrate în evidența contabilă a S.C. X S.RL. și care au menționate la rubrica “Furnizor”; datele de identificare ale S.C P. S.RL. București, nu se regăsesc în evidența contabilă a S.C P. S.RL. București, iar în nota explicativă administratorul societății din urmă a declarat că nu a avut relații comerciale cu S.C X S.RL Răchiți, aspecte consemnate în Nota de constatare seria B nr. 21381/23.02.2011. De asemenea s-a comunicat că facturile fiscale și chitanțele găsite înregistrate în evidența contabilă a S.C X S.RL. și care au menționate la rubrica “Furnizor”; datele de identificare ale S.C Z SA București, nu se regăsesc în evidența contabilă a S.C Z SA București, iar în nota explicativă administratorul societății din urmă a declarat că nu a avut relații comerciale cu S.C X S.RL. Răchiți, județ Botoșani, aspecte consemnate în Nota de constatare seria B nr. XXXXXX/xx.xx.xxxx.

Din verificările efectuate în baza de date a M.A.I., a rezultat că datele înscrise pe facturile fiscale înregistrate în evidența contabilă a SC X SRL Răchiți, sunt în totalitate false atât în ceea ce privește datele persoanelor delegate (P. I. și B. V., CNP eronat, seriile și nr. actelor de identitate aparțin altor persoane) cât și în ceea ce privește datele de identificare a mijloacelor de transport (nr. de înmatriculare false – X-XX-XXX și Y – YY – YY, ce aparțin unor autoturisme de capacitate mică, improprii transportului de mărfuri), în acest sens s-a întocmit procesul – verbal de verificare din data de xx.xx.xxxx (fila 420 – 425 vol. I dosar).

În urma verificării tuturor borderourilor de achiziții de porumb boabe și borhot de la persoane fizice, s-a stabilit faptul că operațiunile comerciale consemnate într-un număr de 30 borderouri de achiziție, sunt fictive deoarece fiind audiate persoanele respective au declarat că nu predat niciodată porumb boabe la SC X SRL Răchiți. Astfel, martorii G. F. B., A. D., M. C., C. C., S. C. și T. S., care figurează ca producători agricoli în cele 30 borderouri de achiziție porumb boabe, au declarat că în cursul anului 2008 au efectuat câteva transporturi de porumb cu camioanele SC S. SRL Mânăstireni, la o fabrică de alcool din comuna Răchiți, fără a avea documente de însoțire a mărfii și fără a încheia vreun documente în acest sens, cu reprezentanții acelei fabrici. De asemenea, a reieșit că celelalte persoane menționate în borderourile de achiziție au date de identificare fictive sau sunt plecate de mai mult timp din țară, toate acestea fiind evidențiate în anexa nr. 1 a procesului verbal încheiat la data de xx.xx.xxxx de Garda Financiară – Secția Botoșani.

Având în vedere că S.C. P. S.RL. și S.C. ZSA București, nu au livrat bunuri, nu au efectuat prestări de servicii, nu au încasat sume de bani, nu au emis facturi fiscale și/sau chitanțe, nu au colectat TVA, s-a procedat la recalcularea impozitului pe profit și a TVA aferentă datorate de S.C X S.RL. astfel: – conform deconturilor de TVA întocmite și depuse de S.C X SRL la organul fiscal competent în perioada trimestrului II 2008 – trimestrului IV 2008, s-a constatat înregistrarea la data de 31.12.2008 a sumei negative de TVA de 294.753 lei, sumă ce este înregistrată în soldul debitor al contului “4424 – TVA de recuperat”;, conform balanței de verificare întocmită la data de 31.12.2008. – în fapt, pentru perioada aprilie – decembrie 2008, SC X SRL a raportat prin deconturile de TVA următoarele operațiuni: achiziții de bunuri și servicii taxabile în sumă totală de 3.722.702 lei, din care TVA deductibilă în sumă de 594.381 lei, achiziții de bunuri neimpozabile în sumă totală de 381.473 lei, livrări de bunuri și prestări servicii în sumă totală de 1.884.448 lei, din care TVA deductibilă în sumă de 300.878 lei, aspecte evidențiate în anexa nr. 3 a procesului verbal încheiat la data de xx.xx.xxxx de Garda Financiară – Secția Botoșani. – pentru luna ianuarie 2009, S.C X SRL a comercializat bunuri în valoare totală de 1.453.704 lei, din care TVA în sumă de 232.104 lei; – astfel, pentru perioada aprilie 2008 – ianuarie 2009, S.C X SRL a înregistrat T.VA de recuperat în sumă de 62.649 lei. Având în vedere că facturile fiscale care au înscrise ca furnizor S.C P. S.R.L. și S.C ZSA nu sunt reale, acestea nu constituie documente justificative prin care să se facă dovada efectuării operațiunilor, iar cheltuielile înregistrate în contabilitatea S.C. X SRL privind costul mărfurilor nu sunt deductibile.

Prin recalcularea TVA ca urmare a nerecunoașterii operațiunilor de achiziții de bunuri, servicii și avansuri înscrise în documentele care au la rubrica “Furnizor” datele de identificare ale SC P. S.R.L. și S.C ZSA, s-a constatat că S.C X S.R.L. a înregistrat TVA de plată în sumă de 526.627 lei, cu o diferență în plus în sumă de 591.276 lei, aspecte evidențiate în anexa nr. 4 a procesului verbal încheiat la data de xx.xx.xxxx de Garda Financiară – Secția Botoșani. – conform balanțelor de verificare lunare întocmite în perioada aprilie – decembrie 2008, s-a constatat că SC X S.R.L. a înregistrat cheltuieli cu mărfurile în valoare totală de 1.024.523,80 lei, din care: – cheltuieli reprezentând contravaloarea porumbului livrat către SC T SRL în valoare totală de 474.567,45 lei; – cheltuieli reprezentând contravaloare bunuri și prestări servicii înscrise în facturile care au ca emitent S.C P. S.RL, în valoare totală de 549.956,35 lei; – în lunile noiembrie și decembrie 2008 au fost înregistrate în debitul contului “628 – Cheltuieli cu serviciile executate de terți” contravaloarea a două facturi fiscale care au ca emitent S.C P. S.RL. în valoare totală de 23.600 lei (exclusiv T.V.A), reprezentând contravaloare transport; – în luna ianuarie 2009 sunt înregistrate cheltuieli privind mărfurile în valoare totală de 1.221.600 lei, din care cheltuieli reprezentând contravaloare bunuri (linie bio-diesel) înscrise în facturile care au ca emitent S.G P. S.RL. în valoare totală de 1.200.000 lei, aspecte evidențiate în anexa nr. 8 a procesului verbal încheiat la data de xx.xx.xxxx de Garda Financiară – Secția Botoșani.

Având în vedere că facturile fiscale care au înscrise la rubrica “Furnizor”; datele de identificare ale S.C P. S.RL. București nu constituie documente justificative, reprezentanții Gărzii Financiare – Secția Botoșani au procedat la recalcularea profitului impozabil și a impozitului pe profit. Astfel, au stabilit cheltuieli nedeductibile în sumă totală de 1.773.556,35 lei și impozit pe profit în sumă de 286.433 lei, cu o diferență în plus față de cel înregistrat inițial și raportat organului fiscal în valoare de 285.274 lei. De asemenea, reprezentanții Gărzii Financiare – Secția Botoșani au mai constatat că contravaloarea facturilor fiscale în care sunt înscrise bunurile livrate și prestările de servicii livrate de SC P. S.RL., precum și avansurile acordate de SC ZS.A, au fost achitate, în totalitate, în numerar, iar acele sume de bani consemnate în chitanțe provin din următoarele surse: – suma de 972.000 lei încasată de la numitul C. P. în baza chitanțelor nr. XX/xx.xx.xxxxși nr. XX/xx.xx.xxxx; – suma de 2.559.150 lei încasată de la numita C. E. în baza a 35 dispoziții de plată către casieria SC X SRL Răchiți, cu titlul “aport întreprinzător”;.

Se observă, de asemenea, că dispozițiile de plată nu au fost completate în conformitate cu prevederile legale pentru a putea fi înregistrate în contabilitatea societății și nu poartă semnătura nici uneia dintre persoanele îndreptățite (administrator, casier, etc.) iar în registrul de casă sunt înscrise la capitolul “încasări”; sume cu mult mai mari decât cele menționate în dispoziții. Spre exemplu: dispoziția de plată nr. XX/xx.xx.xxxx privind depunerea sumei de 15.000 lei cu titlul ,,aport întreprinzător”;, iar în registrul de casă din data de xx.xx.xxxx, este înregistrată la încasări cu titlu de “aport întreprinzător”; suma de 50.000 lei, situație identică și la datele de xx.xx.xxxx, xx.xx.xxxx, xx.xx.xxxx, xx.xx.xxxx, etc.. Conform registrelor de casă și extraselor de cont, reprezentanții Gărzii Financiare – Secția Botoșani au constatat faptul că în contabilitatea S.C X S.RL. Răchiți, județ Botoșani, au fost înregistrate următoarele operațiuni privind încasarea contravalorii facturilor fiscale în care sunt înscrise bunurile și prestările de servicii livrate, astfel: – S.C V. IMPEX S.RL BOTOȘANI, jud. Botoșani – administrată de A. D.: livrări în valoare de 1.711.614 lei; încasări în numerar în valoare totală de 1.659.204,31 lei; contravaloare bunuri livrate și neîncasate în valoare de 52.409,69 lei; – S.C T S.RL RĂCHIȚI, jud. Botoșani – administrată de A. M.: livrări și prestări servicii în valoare de 1.567.558 lei; încasări prin cont bancar în valoare de 1.082.680,31 lei; contravaloare bunuri și prestări servicii livrate și neîncasate în valoare de 484.877,69 lei; – S.C U SRL BOTOȘANI, jud. Botoșani : livrări în valoare de 8.854 lei; încasări prin cont bancar în valoare de 8.853 lei; – S.C Q. S.RL BOTOȘANI, jud. Botoșani: – administrată de A. O.: livrări în valoare de 24.422 lei; încasări în numerar în valoare de 24.421,67 lei.

Aceste aspecte sunt evidențiate în anexele nr. 5, 6 și 7 ale procesului verbal încheiat la data de xx.xx.xxxx de Garda Financiară – Secția Botoșani. În concluzie, prin înregistrarea fictivă în contabilitate a facturilor fiscale care au înscrise la rubrica “Furnizor”; datele de identificare ale S.C P. S.RL. București și S.C ZSA București, societăți care nu au emis efectiv acele facturi fiscale, nu au efectuat livrările de bunuri și nici nu au prestat servicii,precum și prin înregistrarea achizițiilor de porumb și borhot, reprezentanții Gărzii Financiare – Secția Botoșani au estimat inițial că S.C X SRL s-a sustras de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat în valoare totală de 876.550 lei, astfel: impozit pe profit în sumă de 285.274 lei; T.VA în sumă de 591.276 lei. Ulterior, s-a solicitat de către parchet DGFP Botoșani să efectueze inspecție fiscală la SC X SRL Răchiți pentru a stabili corect prejudiciul cauzat bugetului de stat de către această societate, având la bază constatarea efectuată de Garda Financiară Botoșani. Astfel, prin adresa nr. XXX/P/2011 din xx.xx.xxxx, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, s-a solicitat D.G.F.P. Botoșani – Activitatea de control fiscal efectuarea inspecției fiscale la S.C X S.RL. Răchiți, având la bază constatarea efectuată de Garda Financiară – Secția Botoșani la această societate, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat bugetului de stat.

Astfel, prin adresa nr. IV/XXXX/XXXX/xx.xx.xxxx emisă de D.G.F.P. Botoșani – Activitatea de inspecție fiscală, (f. 176 – 210 vol. I dosar urmărire penală), s-a înaintat Raportul de Inspecție fiscală nr. F/BT 153 din xx.xx.xxxx, din care rezultă că S.C. X SRL RĂCHIȚI datorează bugetului de stat următoarele: 1. TVA de plată în sumă totală de 841.303 lei din care: – suma de 590.027 lei reprezentând diferență T.V.A. deductibilă pentru operațiunile comerciale desfășurate în perioada aprilie – decembrie 2008, reprezentând T.VA deductibilă aferentă operațiunilor fictive de achiziții de bunuri, servicii și avansuri înscrise în documentele care au ca “furnizor”; atât S.C P. S.RL. București cât și S.C ZSA București; – suma de 251.276 lei reprezentând T.VA colectată aferentă facturilor de livrare din luna ianuarie 2009, emise de S.C X S.RL. și care nu au fost înregistrate în evidența contabilă, nefiind declarate în decontul de T.V.A.; 2. impozit pe profit în sumă totală de 305.431 lei, din care: – suma de 91.769 lei reprezentând diferența impozitului pe profit datorat și nedeclarat de S.C X S.RL. Răchiți, jud. Botoșani, la 31.12.2008 (total impozit pe profit stabilit = 92.928 lei, impozit pe profit declarat = 1.159 lei); 208.862 lei reprezentând diferența impozitului pe profit nedeclarat de S.C X S.RL. Răchiți, jud. Botoșani, la 31.12.2009 (total impozit pe profit stabilit = 214.595 lei, impozit pe profit declarat = 5.733 lei). Pe total perioadă verificată organele de inspecție fiscală au stabilit o diferență de impozit pe profit neînregistrată în contabilitate în sumă de 312.814 lei și o diferență nedeclarată în sumă de 305.431 lei, rezultând astfel că societatea datorează la bugetul statului suma totală de 1.146.734 lei, cu titlu de diferență de TVA și impozit pe profit, la care se adaugă majorări de întârziere calculate potrivit prevederilor legale. Verificându-se în baza de date națională D.E.P.B.D. a numitei C. E. (administratorul de drept al SC X SRL Răchiți), s-a constatat că aceasta a decedat la xx.xx.xxxx, fiind emis certificatul de deces nr. X/2009 de către Primăria comunei Unțeni, județ Botoșani.

Situația de fapt prezentată mai sus, a fost dovedită cu sesizarea Gărzii Financiare – Secția Botoșani nr. XXXXXX/BT/xx.xx.xxxx și acte aferente; (fila 14-20, 54 – 151, vol. I dosar urmărire penală); raportul de inspecție Fiscală nr. IV/XXXX/XXXX/xx.xx.xxxx și decizia de impunere nr. FBT/XXX și alte acte aferente deconturi și declarații; (f.176 – 210, 214 – 221, 224 – 266 vol. I dosar urmărire penală); dovezi de ridicare de documente și copiile actelor ridicate de la SC P. SRL BUCUREȘTI și SC ZSA București; (f. 278 – 314 vol. I dosar urmărire penală); facturile fiscale având la rubrica “furnizor”; SC P. SRL și SC R. SA, note de contabilitate, registru de casă, chitanțe, dispoziții de plată și copile facturilor de livrare mărfuri de către SC X SRL către SC T SRL, SC V. IMPEX SRL, SC U SRL și SC Q. SRL, ordine de plată, extrase de cont, etc.. ; (f. vol. II și vol. III dosar urmărire penală); adresa nr. IX/XXXXX/xx.xx.xxxx a Serviciului Public Comunitar de Evidența Persoanelor privind datele de identificare ale producătorilor agricoli ce figurează în borderourile de achiziții. (f. 211 vol. I dosar urmărire penală); copia procurorii autentificată nr. XXXX/xx.xx.xxxx; (f. 339 vol. I dosar urmărire penală); act adițional de modificare al actului constitutiv al SC X SRL Răchiți și actul constitutiv al societății comerciale (f. 336 – 367, 340 vol. I dosar urmărire penală); certificat de înregistrare al SC X SRL Răchiți (f.342 vol. I dosar urmărire penală); declarațiile martorilor P. C. L. (fila 27 – 29, 419, vol. I dosar urmărire penală și fila 81 instanță); M. L. C.(fila 417 – 418 vol. I dosar urmărire penală și fila 117 instanță); B. S. (fostă C.) (fila 30-31, vol. I dosar urmărire penală, fila 214 instanță), B. M. (fila 32 vol. I dosar urmărire penală, fila 82 instanță); C. P. (fila 34-35 vol. I dosar urmărire penală și fila 83 instanță.); G. F. E. (fila 38 vol. I dosar urmărire penală); B. H. S. (f. 39-40 vol. I dosar urmărire penală), G. F. B. (f. 47 vol. I dosar urmărire penală); A. D. (f. 48 vol. I dosar urmărire penală și fila 85 instanță); M. C. (f.49 vol. I dosar urmărire penală și fila 86); C. C. (f. 51 vol. I dosar urmărire penală și fila 87); S. C. (f. 52 vol. I dosar urmărire penală și fila 88); T. S. (f. 53 vol. I dosar urmărire penală și fila 89); sesizarea nr. ZX/XX/XXXX/xx.xx.xxxx a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și anexe; (fila 388 – 407 vol. I dosar urmărire penală); declarațiile inculpatului C. F.; (fila 24 – 26, vol. I dosar urmărire penală). Faptele descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, săvârșite în formă continuată, fapte pentru care se va reține vinovăția inculpatului. Pe tot parcursul procesului penal (memoriul aflat la f. 40 dosar fond), inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nu a avut nici o legătură cu S.C. X SRL Răchiți și cu activitățile acesteia, el fiind doar împuternicit să se ocupe de operațiunile bancare ale firmei în contul deschis la B.C.R. S.A. Sucursala Botoșani printr-o procură sub nr. XXXX din xx.xx.xxxx, care este un mandat special și în baza căruia nu putea face acte de administrare a societății, întrucât pentru acte și fapte de comerț era necesară încheierea unui mandat comercial. În susținerea acestei poziții, a depus la dosar adresa nr. XXX din xx.xx.xxxx, a Biroului Notarilor Publici Asociați – Reta Aniței – Ana Maria Vatavu.

A mai arătat inculpatul că, potrivit procurii nr. X din xx.xx.xxxx, C. E., în calitate de asociat al SC X SRL Răchiți a împuternicit pe B. C. ca, în numele său și pentru ea să îndeplinească toate formalitățile ce se cer și să administreze societatea cu puteri depline, procura fiind semnată și de C. S.. Contestă, de asemenea, faptul că organele de urmărire penală nu au observat că acea încheiere cu dată certă nr. XXXX din xx.xx.xxxx, prin care C. S. s-a retras din societate, retragerea acesteia nu putea fi înainte de înființarea societății, fiind o eroare materială cu privire la data încheierii ei, aspect care rezultă din adresa nr. XXX din xx.xx.xxxx a aceluiași notar, depusă la fila 42 dosar. Arată inculpatul că, dacă s-ar fi analizat de către organele de urmărire penală, toate actele pe care le-a depus la dosar, în cursul cercetării judecătorești, ar fi ajuns la concluzia existenței unei alte situații de fapt în ce privește persoana vinovată de comiterea faptelor descrise în actul de sesizare. Prin apărător, la termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx, inculpatul a solicitat extinderea procesului penal cu privire la alte persoane, respectiv administratorul de drept al societății, sesizarea organului de urmărire penală pentru efectuarea de cercetări față de persoanele care se fac vinovate de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost el trimis în judecată.

Prin încheierea de ședință din xx.xx.xxxx, instanța, având în vedere că procurorul nu a înțeles să solicite extinderea procesului penal cu privire la alte persoane, respectiv mama inculpatului și B. C. (ambele persoane decedate) și că la acest moment procesual nu sunt date cu privire la participarea altor persoane la săvârșirea faptelor puse în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, a respins ca neîntemeiată cererea. În apărare, inculpatul a depus înscrisuri la dosar și a solicitat proba cu audierea martorilor A. D., M. L., V. D. D., A. M. D. și B. S.. De asemenea, a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate având ca obiective: verificarea evidenței contabile la SC X SRL, respectiv dacă produsele achiziționate de la diferiți furnizori în perioada aprilie – decembrie 2008 au fost înregistrate în evidența contabilă cu respectarea legii contabilității și dacă pentru aceste produse au fost calculate obligații fiscale de la bugetul statului; expertul să precizeze dacă aceste produse achiziționate de la furnizori au făcut obiectul unor tranzacții comerciale cu respectarea prevederilor legale; să determine dacă acestea au fost înregistrate în evidențele ale beneficiarilor, dacă au fost achitate și modalitatea de achitare a acestor produse și destinația lor finală la beneficiar, să determine expertul dacă produsele achiziționate de către SC X SRL au fost comercializate în totalitate, respectiv dacă au fost livrate aceleași cantități cu care s-au aprovizionat sau au mai rămas în stoc, dacă la beneficiarii finali au fost înregistrate și procesate aceste cantități, dacă s-au întocmit documente justificative (note de recepție și constatare de diferențe, rapoarte de fabricație) și dacă se regăsesc înregistrate și alte cantități de produse din aceleași sortimente în afara celor livrate cu documente contestate de la alți furnizori și la ce prețuri, dacă la rândul lor, beneficiarii acestor produse, înregistrându-le în contabilitate au calculat obligații fiscale aferente la bugetul de stat, dacă există diferențe de cantități de produse achiziționate de la furnizorii SC X SRL (din aval) față de cantitățile de produse furnizate de către SC X SRL (la beneficiar), să verifice expertul dacă sumele de bani ridicate numerar de la BCR Sucursala Botoșani de către C. F., se regăsesc înregistrate în registre de casă ale SC X SRL și cum sunt justificate (plăți salariale, mărfuri, etc.), să verifice expertul și să precizeze dacă notele de recepție și constatare de diferențe întocmite de către SC T SRL Botoșani, societatea beneficiară a produselor livrate de către SC X SRL sunt avizate de către reprezentanții DGFPJ Botoșani pe bază de semnătură și stampilă. Instanța a respins ca lipsită de utilitate această expertiză, motivat de faptul că obiectivele acestei expertize exced obiectului dosarului și dat fiind că toate actele depuse de către inculpat la dosar sunt în copie, astfel încât nu se poate verifica autenticitatea lor. Instanța apreciază că susținerile și probele cu care acesta a înțeles să se apere sunt neîntemeiate, vinovăția sa fiind dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Astfel, rezultă din probele administrate că SC X SRL Răchiți a fost înființată în luna ianuarie 2008 (dată când a fost autentificat statul societății – încheierea de autentificare nr. XXXX/xx.xx.xxxx) având ca obiect principal de activitate “distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice”;, având ca asociat unic și administrator pe C. E., mama inculpatului în vârstă de 82 ani. Societatea a fost înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului la data de xx.xx.xxxx având cod unic de înregistrare XXXXXXXX. Solicitându-se din oficiu de către instanță relații cu privire la situația juridică a societății, prin adresa nr. XXX/xx.xx.xxxx (f. 195 dosar fond) Registrul Comerțului face cunoscut instanței că de la înființarea acesteia (xx.xx.xxxx) și până în prezent, nu au intervenit modificări în ce privește asociatul unic, neexistând persoane împuternicite, sau alți asociați sau administratori. Atât el cât și martorii audiați au susținut că societatea a fost administrată în perioada aprilie 2008-februarie 2009 de către B. C. cu împuternicire de reprezentare, persoană care în prezent este decedată. Inculpatul a depus la dosar o copie de pe procura înregistrată la societate cu nr. X din xx.xx.xxxx prin care mama acestuia îl împuternicește pe B. C. să-i administreze societatea. Această procură nu este autentificată (f. 47 dosar) și nu are nici acordul persoanei presupusă să se ocupe cu administrarea societății, procură ce este semnată și de C. S., fără a rezulta însă în ce calitate a semnat-o.

Ori apare evident faptul că C. S. nu a avut nici o legătură cu această societate, nu a fost niciodată administrator împreună cu mama inculpatului, aceasta semnând acele împuterniciri formal. Instanța nu va reține ca dată reală a încheierii acestei procuri xx.xx.xxxx, întrucât data autentificării statului societății X și înregistrat ulterior la Oficiul Registrul Comerțului, apare cu dată certă sub nr. XXXX din xx.xx.xxxx. Actul constitutiv al societății depus de inculpat la dosarul de fond, filele 52-58, având ca asociați C. E. și C. S., nu a fost înscris în Oficiul Registrul Comerțului, astfel încât real este statutul societății autentificat la xx.xx.xxxx. Chiar martorii propuși în apărare de către inculpat, respectiv M. L. și P. C. au precizat că C. S. nu s-a ocupat niciodată de administrarea societății. Deși martorii propuși de inculpat au susținut că B. C. administra societatea, nu s-a putut dovedi acest aspect, negăsindu-se nici o procură de administrare în toate actele societății ce au fost ridicate și verificate de organele de urmărire penală. De asemenea, nici un act contabil ori alte documente ale societății nu poartă semnătura acelei persoane și nici nu apare numele său ca reprezentant, astfel că actele depuse de către inculpat în copie la dosar nu prezintă relevanță. Faptul că inculpatul a fost administratorul în fapt al societății rezultă din probele existente la dosar. Astfel, din procura autentificată sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx la același notar din municipiul Botoșani reiese faptul că acesta a avut acces la certificatul de înmatriculare al societății, la ștampila societății, având dreptul de semnătură în bancă, dobândind prin urmare drepturi de administrare, ocupându-se efectiv de activitatea societății. Deși această procură este întocmită expres pentru operațiuni bancare, conține o precizare relevantă respectiv “în general, mandatarul va putea să efectueze tot ceea ce este necesar pentru îndeplinirea mandatului, chiar dacă nu se menționează în mod expres în prezenta”;.

Mai mult de atât existând gradul de rudenie dintre cei doi (mamă-fiu) și actul existent la f.185 dosar fond semnat de C. E. prin care a revocat procura nr. XXXX/xx.xx.xxxx dată fiului ei și prin care a precizat că revocă și alte “împuterniciri de reprezentare exprese sau tacite date acestuia”; rezultă indubitabil că inculpatul a organizat și coordonat activitatea evazionistă a societății folosindu-se de mama sa ca persoană interpusă, pentru a se îngreuna descoperirea sa. De altfel relevantă este și declarația martorei P. C. care a arătat că a lucrat cu convenție la SC X SRL Răchiți iar actul de Angajare a fost semnat de inculpat și totodată și declarația martorului B. M. (tatăl lui B. C.) care a arătat că fiul său a administrat o singură societate având sediul la locuința sa din municipiul Botoșani, lucrând împreună, fără să aibă și alte activități, aspect confirmat și de soția acestuia B. S.. În cursul cercetării judecătorești, s-a solicitat de către parchet, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, prin reținerea agravantei prev. de alin. 2 al aceluiași articol, dat fiind valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat care depășește 100.000 euro, lucru confirmat de Banca Națională a României, prin actul depus la fila 201 dosar, în care s-a precizat istoricul cursului valutar euro în luna decembrie 2008. Reținând vinovăția inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni și, apreciind pertinentă cererea parchetului, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de evaziune fiscală pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în sensul reținerii și agravantei prev. de art. 9 alin. 2 din lege, aplicându-i acestuia o pedeapsă în baza textului de lege mai sus-arătat. La stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere pe lângă criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, persoana inculpatului, care este fără antecedente penale, valoarea prejudiciului, că infracțiunea a fost comisă în formă continuată și va aprecia că, se poate reține în favoarea sa circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal, care să permită coborârea pedepsei sub minimul special. În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța va aprecia că acesta se poate reeduca prin aplicarea art. 861 Cod penal, cu impunerea unor obligații pe durata termenului de încercare. De asemenea se va aplica inculpatului pedeapsa complementară de interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a teza II, b, c Cod penal pe o durată de 2 ani.

Având în vedere natura infracțiunii săvârșite de inculpat, instanța apreciază ca întemeiat să i se interzică inculpatului dreptul de a fi administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, conform art. 12 din Legea nr. 241/2005. Va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza II, b Cod penal, pedeapsă care va fi suspendată în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata termenului de încercare al pedepsei principale. Instanța va atrage inculpatului atenția asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal și art. 865 Cod penal. În ce privește infracțiunea de spălare a banilor prev. și ped. de art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în actuala numerotare, art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal, situație care nu a fost necesar a fi pusă în discuția părților, nefiind vorba despre o schimbare de încadrare juridică, pentru care a fost trimis inculpatul în judecată prin actul de sesizare, instanța constată că, dat fiind probatoriul administrat în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, drept pentru care îl va achita pe inculpat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d Cod procedură penală. Astfel, prin rechizitoriu, în ce privește această infracțiune, se reține în sarcina inculpatului că, în perioada aprilie – decembrie 2008, contul deținut de SC X SRL la BCR Sucursala Botoșani, al cărui împuternicit a fost acesta a fost creditat cu suma totală de 470.383 ROL, bani reprezentând transferuri bancare ordonate de SC T SRL – suma de 461.500 lei și SC U SRL – suma de 8.883 lei. Se precizează că banii care au alimentat contul au fost retrași în totalitate în numerar de către inculpat, concluzionându-se că acesta a reciclat prin intermediul societății suma arătată și că ea este provenită din evaziune fiscală, existând în acest sens date concrete de spălare a banilor. În susținerea celor precizate, la dosarul de urmărire penală, a fost depusă informarea făcută de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Din coroborarea informațiilor conținute în nota C/XX/XXXX din xx.xx.xxxx, această instituție a constatat următoarele: 1. sumele în numerar rezultate din activitatea ilicită de producere, îmbuteliere și vânzarea en-gross de băuturi alcoolice spirtoase derulată de A. D. și membrii familiei sale au fost plasate prin depunerea acestora în numerar în conturile RON deținute de SC V. Impex SRL, SC V. Prod SRL și SC T SRL; 2. După îndepărtarea fondurilor de sursa lor ilicită prin intermediul tranzacțiilor derulate în cadrul etapei de stratificare, o parte din banii depuși în numerar în conturile persoanelor juridice V. Prod SRL și V. Impex SRL, respectiv 3.148.108 lei RON au fost transferați în conturile SC T SRL, care par a avea rolul de “conturi colectoare”;; 3. Din conturile RON aparținând SC T SRL, conturi care au drept caracteristică comună aceea de conturi colectoare în cadrul celei de-a treia etapă, respectiv cea a integrării, banii au fost transferați în principal: – în vederea continuării unor activități economice aparent legale cum ar fi: plata unor facturi către A SRL (CUI XXXXXXXX), B Impex SRL, D SRL, E Impex SRL; E-ON Moldova Furnizare, Porsche Leasing Romania, Petrom SA, X SRL; C SRL, etc.; retragere în numerar în vederea achizițiilor de cereale, plăți bugetului statului, plăți credite. Conform analizei efectuate a rezultat că, contul RON deținut de SC X SRL a fost creditat în perioada 01 ianuarie 2008 – prezent cu suma totală de 470.383 RON, bani reprezentând transferuri bancare ordonate de SC T SRL – 461.500 RON și SC U SRL – 8883 RON. Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, în actuala reglementare art. 29 alin. 1 lit. b din lege, constituie infracțiunea de spălare a banilor: “…b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii.”;. Prin urmare, elementul material al acestei infracțiuni, prevăzute mai sus, este fie acțiunea de ascundere, fie acțiunea de disimulare a adevăratei naturi a provenienței, situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni.

Atât acțiunea de ascundere cât și acțiunea de disimulare vizează în fapt un ansamblu de fapte concrete prin care spălătorul de bani urmărește să confere o aparență de legalitate produsului infracțiunilor. În ceea ce privește vinovăția, spălarea banilor poate fi comisă cu forma de vinovăție a intenției fie directă, fie indirectă. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că, prin activitățile întreprinse ascunde proveniența banilor proveniți dintr-o infracțiune și să urmărească sau să accepte obținerea acestui rezultat. Ori, în cauza de față, având în vedere situația reținută în sarcina inculpatului, nu s-a făcut dovada că inculpatul avea cunoștință de faptul că suma de bani cu care a fost creditat contul SC X SRL sunt sumele rezultate din activitatea ilicită de producere, îmbuteliere și vânzare en-gros de băuturi alcoolice spirtoase derulată de A. D. și membrii familiei sale, așa cum rezultă din sesizarea întocmită de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Așa fiind, sub aspectul laturii subiective nu sunt îndeplinite în speță condițiile prevăzute de textul de lege mai sus-arătat, motiv pentru care va dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală. Referitor la latura civilă, instanța constată că, în cauză, s-a constituit parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani (fila 24 dosar) cu suma totală de 1.778.509 lei, din care suma de 1.146.734 lei reprezentând prejudiciul creat bugetului consolidat al statului (841.303 lei cu titlu de TVA și 305.431 lei impozit pe profit) iar diferența de 631.775 lei fiind accesorii calculate la data efectuării raportului de inspecție fiscală. De asemenea, se precizează în constituirea de parte ca inculpatul să fie obligat în continuare la plata de dobânzi și penalități până la achitarea debitului, în conformitate cu dispozițiile art. 120 și art. 1201 din OUG nr. 92/2003 republicată. Prin actul de sesizare, cu privire la plata soluționarea laturii civile, a fost trimisă în judecată alături de inculpat partea responsabilă civilmente SC X SRL Răchiți. Având în vedere că, din informațiile primite de către instanță din partea Oficiul Registrul Comerțului a reieșit faptul că, deși administratorul societății a decedat, nu s-a solicitat de către această instituție, în conformitate cu dispozițiile art. 327 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 republicată, numirea lichidatorului judiciar desemnat care să reprezinte societatea. Având în vedere că, în cauză, pentru reprezentarea părții responsabile civilmente nu pot fi aplicate dispozițiile prevăzute de art. 4791 și următoarele Cod procedură penală, aceste dispoziții referindu-se doar la procedura privind tragerea la răspunderea penală a persoanei juridice, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 58 Cod procedură civilă raportat la art. 21 alin. 2 Cod procedură penală și a numit un curator special care să reprezinte această societate în instanță până la numirea reprezentantului legal de către Oficiul Registrul Comerțului. Astfel, reținând în cauză vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, activități infracționale comise în calitate de administrator în fapt al SC X SRL Răchiți, instanța va aprecia că există legătură cauzalitate intre fapta inculpatului și prejudiciul creat bugetului de stat, motiv pentru care va admite acțiunea civilă formulată de către partea civilă în cauză.

Așa fiind, în temeiul art. 14 raportat la art. 246 Cod procedură penală, va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC X SRL Răchiți, județ Botoșani, reprezentată de curator special G. S. să plătească părții civile suma de 1.146.734 lei reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat din care 841.303 lei TVA de plată și suma de 305.431 lei impozit pe profit la care se va adăuga dobânzi și penalități calculate potrivit art. 120 și 1201 din OUG nr. 92/2003, republicată privind Codul de procedură fiscală. În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, va menține măsura asiguratorie luată în cursul urmăririi penale prin Ordonanța nr. XXX/P/2011 din xx.xx.xxxx și menținută prin Ordonanța din xx.xx.xxxx ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani cu privire la autoturismul marca VW Golf, capacitate cilindrică 1896 cmc, serie motor XXXXXXX, serie sașiu terminație XXXXXXX, aparținând inculpatului. În temeiul art. 13 din Legea nr. 241/2005, va dispune comunicarea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a unei copii a dispozitivului hotărârii judecătorești la data rămânerii definitive a acesteia. În temeiul art. 6 alin. 11 din O.G. nr. 75/2001, va dispune comunicarea către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani a unei copii a dispozitivului hotărârii judecătorești la data rămânerii definitive a acesteia, pentru a se efectua mențiunile cuvenite în certificatul de cazier fiscal. În temeiul art. 191 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru aceste motive, ÎN NUMELE LEGII, H O T Ă R Ă Ș T E: I. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d Cod procedură penală, achită pe inculpatul C. F.pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, prev. și ped. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, în actuala numerotare – art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal. II. În temeiul art. 334 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. F., din art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, în infracțiunea prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal. III. Condamnă pe inculpatul C. F.- fiul lui L. și E., născut la xx.xx.xxxx în comuna Unțeni, județ Botoșani, domiciliat în municipiul Botoșani, str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap. U, cu reședința în localitatea Hudum, comuna Curtești, județ Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, art. 74 lit. a și art. 76 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c (dreptul de a fi administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, conform art. 12 din Legea nr. 241/2005), pe o durată de 2 ani.

SPAM-ul vs. social media. Ca infractiune

Conform legii naționale privind comerțul electronic, pentru a clarifica SPAM-ul, trebuie să plecăm de la definiția unei comunicări comerciale, care reprezintă: ˝orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate˝. În aceeași lege, se prevede că ˝nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele:

informaţiile permiţând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special pe nume de domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicările legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit.¨

SPAM-ul în concepția legii comerțului electronic, reprezintă efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică dacă destinatarul nu şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări. Termenul de social media nu este tocmai reglementat în România însă, termenul se referă la tehnologiile web si mobile care permit transformarea unei comunicări într-un dialog interactiv (Wikipedia).

Situația pe care o voi analiza se referă la rețelele sociale, fiind una dintre căile de comunicare și promovare cele mai răspândite în ziua de azi. Și prin urmare, întrebarea s-ar pune dacă prin aderarea persoanelor la un ˝group˝ sau ˝page˝ datorită afinității pentru un comerciant anume, înseamnă acordul expres al persoanelor cu privire la primirea de comunicări comerciale destinate să promoveze produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant?! Desigur că situația trebuie analizată. Pe de o parte, faptul că o persoană aderă la o pagină sau grup de promovare în social media unde este de notorietate că un comerciant postează date cu privire produsele și serviciile sale, înseamnă că implicit persoana care aderă este interesată de activitatea (cu referire și la produse și servicii) comerciantului în sine.

Pe de altă parte, faptul că o persoană aderă la o pagină sau grup de promovare nu înseamă că implicit dorește să se aboneze mai mult sau mai puțin la un newsletter de promovare. Analizând legea națională, se poate constata că social media reprezintă un mijloc de SPAM dacăpersoanele care aderă în social media la un comerciant, primesc email-uri (direct sau indirect) de promovare a produselor, serviciilor, imaginii, numelui ori denumirii, firmei sau emblemei comerciantului respectiv, fără să-și fi exprimat anterior consimțământul în acest sens.

Prin urmare, aderarea la un grup sau la o pagină nu reprezintă implicit consimțământul expres al persoanelor care aderă la respectivul grup sau la respectiva pagină, de a primi comunicări de promovare pe adresa de email. Deși se poate susține că nu comerciantul trimite direct email-uri folosindu-se astfel de intermediul platformei de comunicare (rețelei sociale în sine), apreciez că este vorba strict de modalitatea operațională de comunicare a email-ului și nu poate fi vorba de inexistența unei comunicări comerciale. Sancțiunea în cazul SPAM-ului este prevăzută în articolul 22 din legea comerțului electronic (365/2002) și poate consta în contravenție ce se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei, dacă fapta în sine nu constituie o infracțiune penală.

Mai mult decât atât, persoana prejudiciată poate solicita și despăgubiri dacă aceasta dovedește că a suferit un prejudiciu în urma primirii unei comunicări comerciale nedorite. Ca atare, sancțiunile nu sunt tocmai ușoare, iar pentru un antreprenor tânăr sau pentru o afacere online aflată la început de drum, o amendă chiar și de 1.000 de lei poate fi un impas în desfășurarea activității.

Dosare penale trafic de droguri. Avocat aparare

Sursa foto: noulcodpenal.com

De aceste dosare se ocupa DIICOT

Serviciul de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri

efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură

penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi în alte legi speciale, care prevăd infracţiuni de competenţa

Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism.

Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

1. a) infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri, prevăzute de Legea
2. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de

droguri, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în cauze

privitoare la precursori ai drogurilor, prevăzute în Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de

droguri, precum şi în cazul celorlalte infracţiuni, aprobată cu modificări

prin Legea nr. 186/2007, atunci când acestea sunt conexe sau indivizibile

cu infracţiuni date în competenţa serviciului;

1. b) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003;
2. c) infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr.

39/2003.

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

http://www.coltuc.ro

Ce dosare instrumenteaza DIICOT. Aparare dosare DIICOT

Sursa foto: cotidianul.ro

Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale care prevăd infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Serviciul constituie un punct de contact disponibil permanent pentru asigurarea cooperării interinstituţionale imediate şi permanente cu autorităţile de control de pe piaţa bancară, de capital şi a asigurărilor, respectiv cu Serviciul de supraveghere al Băncii Naţionale a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

1. a) infracţiunea de contrabandă şi celelalte infracţiuni prevăzute de Codul vamal, atunci când sunt conexe sau indivizibile cu infracţiuni date în competenţa serviciului, respectiv atunci când acestea sunt conexe sau indivizibile cu infracţiuni economico-financiare date prin lege în competenţa serviciului;
2. b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile provin din săvârşirea unor infracţiuni date în competenţa serviciului;
3. c) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;
4. d) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când:

– infracţiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 5, 8 (nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri) din Legea nr. 39/2003;

– infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 14 din Legea nr. 39/2003;

– infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, atunci când aceasta este conexă sau indivizibilă cu infracţiuni economico-financiare date prin lege în competenţa serviciului;

– infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 17 din Legea nr. 39/2003;

1. e) alte infracţiuni aflate în raporturi de conexitate sau indivizibilitate cu alte infracţiuni de competenţa serviciului şi care nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi specializate de

parchet;

1. f) infracţiunea gravă este cea prevăzută de art. 165 din Codul penal. Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale care prevăd infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Serviciul constituie un punct de contact disponibil permanent pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente.

Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

1. a) infracţiunile prevăzute în titlul III referitor la criminalitatea informatică din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii sau grupuri constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni;
3. c) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupuri constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni;
4. d) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, cu modificările ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupuri constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni;
5. e) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când:

– infracţiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003;

– infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au fost săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 şi 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător);

1. f) infracţiunea de contrabandă şi celelalte infracţiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracţiunile de competenţa serviciului;
2. g) alte infracţiuni cu care infracţiunile de competenţa serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi specializate de parchet.

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

http://www.coltuc.ro

Ce înseamnă fapta de corupție?

Sursa foto: politik.md

În sens larg, corupție este abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.

Ca expresie a relației dintre autorități și cetățeni, corupția reprezintă folosirea discreționară a poziției sau a funcției, prin recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obținerii unor interese personale

sau de grup.

Pentru ca o faptă de corupție să constituie infracțiune și, prin urmare sa fie supusă sancțiunilor penale, trebuie să întrunească elementele prevăzute de legea penală

Luarea de mita

Fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a fost săvârșită de un funcționar cu atribuții de control, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. (art. 254 Cod Penal).

 

Darea de mita

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile și scopurile arătate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevăzută în alineatul precedent nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mită.

Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracțiune.

Dispozițiile art. 254 alin. 3 se aplică în mod corespunzător, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile arătate în alin. 2 si 3 (art. 255 Cod Penal).

Primirea de foloase necuvenite

Primirea de către un funcționar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act in virtutea funcției sale si la care era obligat în temeiul acesteia, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. (art. 256 Cod Penal).

 

Trafic de influenta

Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influența sau lasă să se creadă că are influența asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani Dispozițiile art. 256 alin. 2 se aplică in mod corespunzător. (art. 257 Cod Penal)

 

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

http://www.coltuc.ro

Cu ce se ocupa DNA pe intelesul tuturor

Sursa foto: sostav.ru

 

Competenta
a) infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de
influență, primirea de foloase necuvenite;
b) infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori
diminuate a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau
o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă
inclusiv în cadrul acțiunii de executare silită, reorganizare sau
lichidare judiciară; acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea
legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a
subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;
folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat sau patronat
ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a
obține foloase necuvenite etc.;
c) infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea
bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau
asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă;
evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ș.a.;

Legea stabilește trei criterii pentru corupția mare și medie
a) valoarea mitei sau a foloaselor necuvenite este mai mare de 10.000 euro
b) prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro
c) infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau
a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi:
deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori
subsecretari de stat, procurori și judecători, ofițeri, amirali, generali,
primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de
consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal
vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți
naționale.
lista completă: deputați; senatori; membri ai Guvernului, secretari de
stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai
miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții
Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului
Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și
locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii
prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației
Prezidențiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii și
controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai camerelor județene de
conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorul Băncii
Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului
Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție;
președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și
viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor
municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilierii
județeni; prefecții și subprefecții; conducătorii autorităților și
instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de
control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și
instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor
cu funcții de control din cadrul acestora; avocații; comisarii Gărzii
Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere,
de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național,
al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților
comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor
publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților
centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr.
78/2000, cu modificările și completările ulterioare; lichidatorii
judiciari; executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.
Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene,
indiferent de valoarea pagubei
a) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte
sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri
europene ori diminuarea ilegala a resurselor din bugetul Comunităților
Europene.
b) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației
fondurlista completă conform OUG 43/2002 republicată și modificată
a) înșelăciune; *)
b) formele abuzului în serviciu (abuz în serviciu contra intereselor
publice, contra intereselor persoanelor)
c) anumite infracțiuni prevăzute în Codul Vamal; *)
d) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale. *)ilor europene

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
http://www.coltuc.ro

Care sunt drepturile si obligatiile in dosare aflate la DNA

Sursa foto: economica.net

Drepturi:

 

•  Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător, în tot cursul

procesului penal;

• În cursul urmăririi penale, apăratorul învinuitului sau inculpatului are

dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală și poate

formula cereri și depune memorii;

• Apărătorul părții vătămate, al părții civile și al părții responsabile

civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire

penală. Acesta poate formula cereri și depune memorii (conform art. 173

din Codul de procedură penală);

• În cursul procesului penal, părțile pot propune probe și pot cere

administrarea lor. Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi

respinsă, dacă proba este concludentă și utilă. Admiterea sau respingerea

cererii se face motivat (conform art. 67 din Codul de procedură penală);

• Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de

urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale

legitime (conform art. 278 din Codul de procedură penală).

 

Obligații:

• Plângerea sau denunțul trebuie să facă referire la fapte reale, deoarece

învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la

săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană, consideră denunțare

calomnioasă și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. De

asemenea, producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei

învinuiri nedrepte, se consideră mărturie mincinoasă și se pedepsește cu

închisoare de la unu la 5 ani.

• Persoana chemată ca martor este obligată să se înfățișeze la locul, ziua

și ora arătate în citație și are datoria să declare tot ce știe cu privire

la faptele cauzei (conform art. 83 din Codul de procedură penală).

• Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a

asigura substituirea ori înlocuirea sau refuzul de a asigura apărarea se

consideră abatere judiciară conform art 198 alin 1 litera b.1)

 

 

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

http://www.coltuc.ro