Consilier local şi şef Serv Disciplina in Construcţii Craiova

Prin decizia penală nr.67 din 27.03.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, a hotărât următoarele:
Condamnă pe inculpatul BOJENOIU AUREL, fost consilier local, în cadrul Consiliului Local al Municipiului Craiova, la o pedeapsă de 1an și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor de: a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracțiunii de conflict de interese.

Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor4Condamnă pe inculpații DAICI GHEORGHE, fost şef al Serviciului Disciplina în Construcţii, din cadrul Primăriei Municipiului Craiova și PĂPĂLĂ IONEL, fost consilier clasa I, în cadrul Serviciului Disciplina în Construcţii, la o pedeapsă de 1an închisoare, cu interzicerea drepturilor de: a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracțiunilor concurente de: fals intelectual și uz de fals.

DEFINITIVĂ

Sursa: Direcţia Naţională Anticorupţie

Primar Reșița, luare de mită

Prin decizia penală nr.67 din 27.03.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, a hotărât următoarele:
Condamnă pe inculpatul BOJENOIU AUREL, fost consilier local, în cadrul Consiliului Local al Municipiului Craiova, la o pedeapsă de 1an și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor de: a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracțiunii de conflict de interese.

Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor4

Condamnă pe inculpații DAICI GHEORGHE, fost şef al Serviciului Disciplina în Construcţii, din cadrul Primăriei Municipiului Craiova și PĂPĂLĂ IONEL, fost consilier clasa I, în cadrul Serviciului Disciplina în Construcţii, la o pedeapsă de 1an închisoare, cu interzicerea drepturilor de: a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracțiunilor concurente de: fals intelectual și uz de fals.

DEFINITIVĂ

Sursa: Direcţia Naţională Anticorupţie

Reținere primar Constanța

La solicitarea reprezentanţilor mass media, în completarea informaţiilor privind percheziţiile desfăşurate în locaţii din municipiile Constanţa, Bucureşti şi jud. Dâmboviţa (detalii în comunicatele nr. 414 din 8 aprilie 2014), Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:

DNAProcurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combaterea infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, a inculpaților:
MAZĂRE RADU ȘTEFAN, primar al mun. Constanța, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de luare de mită;
MORGENSTERN AVRAHAM, reprezentant al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de dare de mită;

Din ordonanțele de reținere, întocmite de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora:
La începutul anului 2011, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al Municipiului Constanţa, a lansat Programul de construire locuinţe modulare grupate in Campusul Social “HENRI COANDA”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al Mun. Constanţa.
Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei, ce urma a fi organizată.
Astfel, în cursul anului 2011, i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei, ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).
Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți off shore, conturi deschise la bănci din străinătate, în jurisdicții cunoscute pentru condițiile restrictive privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
În schimbul acestor sume de bani, inculpatul Mazăre Radu a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuțiilor sale de serviciu (ex. inițierea unor hotărâri de consiliu local, prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziție sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern Avraham).
Unele dintre cele mai importante demersuri efectuate de inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în favoarea firmei respective, au fost cele, prin care, la solicitarea inculpatului Morgenstern Avraham, a fost aprobată creșterea valorii contractului de achiziție cu suma de 3.722.910 lei fără TVA – circa 900.000 de euro, în urma unei hotărâri a consiliului local, inițiată de primarul Mazăre Radu Ștefan.

Inculpaților li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentați Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru emiterea mandatului de arestare preventivă pe 29 de zile.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Sursa: Direcţia Naţională Anticorupţie

Trimitere 2 pers trafic de influență, în stare de arest

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor:

AMARIEI VIOREL și VOINEA ALEXANDRU, persoane fără calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

DNAÎn rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul perioada iunie-octombrie 2013, inculpații Amariei Viorel și Voinea Alexandru i-au pretins unui denunțător, administrator al unei societăți comerciale, suma de 3 milioane lei, invocând o influență asupra fostului ministru al finanțelor, Chițoiu Daniel, cu promisiunea că îl vor determina pe acesta să deblocheze fonduri pentru S.C. Termocentrale S.A. Oradea (CET Oradea).
Prin acest demers, denunțătorul urma să-și recupereze banii pe care S.C. Termocentrale S.A. Oradea (CET Oradea) îi datora în schimbul cărbunelui livrat de societatea denunțătorului.
În aceeași perioadă, inculpații Amariei Viorel și Voinea Alexandru, prevalându-se de aceeași influență pe care ar fi avut-o asupra unor funcționari din cadrul Guvernului României (Ministerul Economiei), i-au pretins aceluiași denunțător un comision de 18% din valoarea unui contract de 9.150.900 lei. De această dată, inculpații i-au promis că îi vor determina pe funcționarii respectivi să atribuie, direct, către societatea comercială administrată de denunțător, un contract ce avea ca obiect ecologizarea și conservarea unei cariere din județul Bihor.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
Din anul 1992, societatea denunţătorului livrează anual către CET Oradea cantitatea de 600 – 650.000 tone cărbune energetic – lignit. CET Oradea a înregistrat în permanenţă întârzieri la plata contravalorii cărbunelui energetic livrat de către această societate, iar începând cu data de 15.05.2013, a încetat plăţile către societatea furnizoare, valoarea facturilor neachitate la data 12.06.2013 pentru marfa livrată a ajuns la suma de 24.724.496 lei, iar la penalităţi la 6.269.631 lei, astfel că CET Oradea avea în data de 12.06.2013 faţă de respectiva societate o datorie de 30.994.128 lei.
Societatea denunţătorului are în proprietate şi o carieră de cărbuni situată în jud. Bihor.
Prin H.G. 313/2002 s-a înfiinţat în cadrul Ministerului Economiei Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor „Conversmin” S.A.
Potrivit H.G. 898/22.08.2002 şi a Legii 85/2003 (Legea minelor), cariera de cărbuni a fost cuprinsă în etapa VI a Programului de conservare şi închidere/ecologizare a minelor, fiind prevăzută pentru această activitate o sumă de 9.150.900 lei.
Din probele administrate în cauză, a rezultat că în cursul anului 2013, inculpaţii Amariei Viorel şi Voinea Alexandru l-au cunoscut prin intermediul unei alte persoane pe administratorul societăţii comerciale, care este denunţător în cauză.
În acest context, inculpaţii Amariei Viorel şi Voinea Alexandru au aflat de faptul că CET Oradea are faţă de societatea respectivă din Oradea o datorie totală de 30.994.128 lei dar şi că mina aflată în proprietatea S.C. Maestro Trading SRL Oradea intră în Programul de conservare şi închidere/ecologizare, existând posibilitatea ca activitatea de conservare şi ecologizare a carierei să fie făcută chiar de societatea denunţătorului.
Inculpaţii Amariei Viorel şi Voinea Alexandru sunt în relaţii de prietenie, susţinând că desfăşoară afaceri împreună, deşi nu s-a făcut dovada existenţei vreunui contract de afaceri comun.
Dacă în cazul inculpatului Amariei Viorel putem vorbi de o persoană cu influenţe reale în rândul funcţionarilor sau oamenilor politici din municipiul Satu Mare, în cazul inculpatului Voinea Alexandru a rezultat fără echivoc că acesta are o relaţie strânsă atât cu oameni politici cu funcţie de decizie, cât şi cu oameni de afaceri aflaţi în relaţii de prietenie cu funcţionari cu putere de decizie.
Profitând de aceste relaţii, inculpatul Voinea Alexandru, secondat de inculpatul Amariei Viorel, în cursul lunii iunie 2013, în mod direct, s-a angajat în faţa denunţător că poate să-l determine pe ministrul Finanţelor de la aceea dată, numitul Daniel Chiţoiu, să aloce fonduri pentru CET Oradea, în aşa fel încât societatea denunţătorului care poprise conturile debitoarei, să-şi recupereze creanţa în valoare de 24.724.496 lei.
Cu aceeaşi ocazie, inculpatul Voinea Alexandru, secondat de inculpatul Amariei Viorel, prevalându-se de o influenţă asupra unor funcţionari neprecizaţi la aceea dată din cadrul Ministerului Economiei, a promis că poate să-i determine să dispună atribuirea directă către societatea denunţătorului a contractului de conservare şi ecologizare a carierei din jud. Bihor, în valoare de 9.150.900 lei.
Pentru aceste influenţe, cei doi inculpaţi Amariei Viorel şi Voinea Alexandru i-au pretins denunţătorului suma de 3.000.000 lei şi un procent de 18% din valoarea contractului de închidere şi ecologizare a carierei.
Pentru a fi mai convingător, inculpatul Voinea Alexandru a schiţat pe o coală de hârtie şi o schemă în care indica ministerele la care îşi va trafica influenţa, dar şi suma de bani pretinsă şi comisionul de 18%.
Aşa cum a rezultat din probele administrate, inculpatul Voinea Alexandru avea o relaţionare reală, directă şi indirectă cu persoane care puteau, prin prisma poziţiilor deţinute, să determine actele promise denunţătorului. Astfel că, pentru a-i întări denunţătorului convingerea că aceste influenţe de care s-a prevalat în faţa lui sunt reale, prin intermediul inculpatului Amariei Viorel i-a cerut susnumitului să meargă în Bucureşti pentru a discuta în mod direct cu persoanele influente invocate şi pentru a-l convinge că se fac demersurile promise în vederea alocării sumei de 24.000.000 lei către CET Oradea şi atribuirii contractului de conservare şi ecologizare a carierei.
Astfel, în data de 11.06.2013 şi 28.07.2013 la solicitarea inculpaţilor Voinea Alexandru şi Amariei Viorel, denunţătorul s-a deplasat în Bucureşti pentru noi discuţii cu aceştia, discuţii care au avut acelaşi subiect, respectiv exercitarea influenţei asupra unor funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor şi Economiei, în vederea determinării lor să efectueze actele promise denunţătorului.
În data de 7.08.2013, pentru că denunţătorul era plecat din ţară, la iniţiativa inculpaţilor Voinea Alexandru şi Amariei Viorel, la Bucureşti s-a deplasat o persoană din familia denunţătorului. Acesta a participat la o întâlnire intermediată de către inculpatul Voinea Alexandru, cu o persoană din anturajul unui fost, cu preşedintele de la acea dată al unei agenţii şi cu un om de afaceri.
Dacă în cazul întâlnirilor avute cu inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel s-a discutat şi de folosul material al acestora (3.000.000 lei şi 18% din valoarea unui contract de aproximativ 9.000.000 lei), la întâlnirea din data de 7.08.2013, persoanele participante nu au pomenit nimic de vreun câştig patrimonial, ci doar şi-au arătat disponibilitatea de a ajuta societatea, în vederea recuperării creanţei de 24.000.000 lei de la CET Oradea şi obţinerea contractului de conservare şi ecologizare a carierei.
Cu toate că promisiunile de intervenţie în vederea alocării de fonduri către CET Oradea şi atribuirea contractului de conservare şi ecologizare a carierei Vărzari II au fost făcute şi reiterate cu ocazia fiecărei întâlniri directe avute cu denunţătorul, ultima în data de 10.10.2013 la sediul societăţii din Oradea, din probele administrate în cauză, a rezultat că acestea nu s-au concretizat, motivul invocat fiind conjunctura politică nefavorabilă de la finele anului 2013.
Potrivit aceloraşi probe, influenţa şi intervenţia promisă de către inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel a rămas doar la stadiul de demersuri făcute la persoane care prin prisma poziţiilor lor puteau într-adevăr influenţa şi determina pe unii demnitari să efectueze acte ce intrau în atribuţiile lor de serviciu, care aveau legătură directă cu societatea din Oradea.
În data de 10.10.2013, când a avut loc şi ultima întâlnire cu denunţătorul, inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel au reiterat pretenţiile lor, ca urmare a influenţelor pe care au susţinut că le-au exercitat şi le exercită la diferiţi demnitari, unul dintre ei fiind Chiţoiu Daniel – ministru de finanţe la aceea dată.
Astfel, inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel au pretins din nou de la denunţătorului suma de 3.000.000 lei şi un procent de 18% din valoarea contractului de conservare şi ecologizare a carierei, foloase care, conform înţelegerii, urmau să fie primite doar după ce actele promise erau îndeplinite, adică după ce societatea din Oradea şi-ar fi recuperat de la CET Oradea creanţa de 24.724.496 lei şi i s-ar fi atribuit contractul de conservare şi ecologizare a carierei în valoare de 9.150.900 lei.
Cu toate că s-au prevalat de o influenţă pe care puteau să o exercite asupra unei persoane din Ministerul Economiei, nu au fost identificate la această autoritate acte sau înscrisuri care să ateste vreo intenţie din partea ministerului de a atribui contractul de conservare şi ecologizare a carierei societatea din Oradea, motivul principal fiind lipsa resurselor bugetare.
În mod similar, şi în cazul datoriei pe care CET Oradea o avea faţă de societatea din Oradea, nu au fost identificate demersuri pe care debitorul să le fi făcut la Ministerul Finanţelor, astfel încât să genereze o decizie de alocare de fonduri din partea ministrului.

În cauză procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul Satu Mare.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Sursa: Direcţia Naţională Anticorupţie

Trimitere președinte Camera de Comerț a Romaniei, în stare de arest

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului VLASOV MIHAIL, avocat în cadrul Baroului Iași, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență;

DNAÎn rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 13 martie 2014, inculpatul Vlasov Mihail, în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României și arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, a pretins de la un martor denunțător suma de 1.000.000 euro, din care a primit 200.000 euro la data de 18 martie 2014.
În schimbul acestor bani, inculpatul i-a promis denunțătorului că-și va folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României învestiți cu soluționarea unui dosar în care denunțătorul are calitatea de pârât-reclamant și că îi va determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre arbitrală favorabilă denunțătorului.
La data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
La data de 2 septembrie 2013, o societate comercială a sesizat Camera de Comerț și Industrie a României – Curtea de Arbitraj Comercial Internațional cu o acțiune arbitrală formulată împotriva denunțătorului și a unei alte persoane.
Obiectul acțiunii era reprezentat de obligarea celor doi pârâți sus-menționați la plata, în solidar, a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând daunele suferite de reclamantă ca urmare a nerespectării, de către aceștia, a contractelor de management comercial și management financiar.
Judecarea acestei acțiuni a fost amânată de mai multe ori, unul dintre termene fiind stabilit pe data de 19 martie 2014.
Printr-un intermediar, denunțătorul a aflat că inculpatul Vlasov Mihail ar fi interesat de industria de tipar din România și că acesta din urmă ar dori să-l cunoască.
La data de 13 martie 2014, în urma unei programări prealabile, denunțătorul s-a prezentat la biroul inculpatului Vlasov Mihail, situat în sediul Camerei de Comerț și Industrie a României.
La începutul discuţiilor, inculpatul Vlasov Mihail l-ar fi întrebat pe denunțător dacă ştie că are un proces în derulare la instituția al cărei președinte este. În urma răspunsului pozitiv al acestuia, inculpatul ar fi scos o hârtiuţă din buzunar şi i-ar fi pus în vedere că va pierde procesul şi că va fi obligat să plătească suma de 4.000.000 euro, indiferent dacă pretențiile reclamantei sunt fondate sau nu.
În continuare, la întrebarea inculpatului, dacă ar fi dispus să „contribuie”, cumva, la câştigarea procesului, denunțătorul i-ar replicat că singurii lui bani sunt cei 270.000 euro, pe care i-a cerut prin cererea reconvenţională depusă în instanţă.
Întrucât denunțătorul nu-și manifesta disponibilitatea remiterii sumei de bani, inculpatul Vlasov Mihail i-ar fi spus direct că, pentru câştigarea procesului, ar trebui să-i dea suma de 1.000.000 euro.
După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, inculpatul i-ar fi propus denunțătorului următoarea înţelegere: acesta îi promitea suma de 1.000.000 euro, din care, până la termenul din 19 martie 2014 îi va achita 200.000 euro. Între timp, denunțătorul ar fi trebuit să primească de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de 1.000.000 euro.
La data de 18 martie 2014, Vlasov Mihail s-ar fi întâlnit cu denunțătorul în incinta unui restaurant din București, prilej cu care, inculpatul i-ar fi reiterat acestuia pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că ar avea-o asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. I-ar fi precizat totodată, denunțătorului că, suma de 1.000.000 euro nu se mai negociază, eventual, doar termenele ce urmau a fi acordate de instanța de arbitraj.
În aceleași împrejurări, inculpatul Vlasov Mihail i-ar fi învederat denunțătorului faptul că, inițial, ar trebui remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanța de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în același scop. După remiterea acestei sume de bani, instanța de arbitraj urma să dispună o soluție favorabilă denunțătorului.
În continuare, la aceeași dată, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro.

În cauză au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI. și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Sursa: Direcţia Naţională Anticorupţie