Coruptia reprezinta abuzul puterii publice pentru obtinerea de beneficii private.
Definitia astfel formulata de Transparency International a fost preluata la nivel global de Conventia ONU asupra Coruptiei, iar la nivel comunitar de Comunicarea (2003) 317 finala a Comisiei Europene catre Consiliul Uniunii Europene.
Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc.
Tot coruptie înseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau evita îndeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea în folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionale sau administrative.
Activitatile dsfasurate in domeniul public trebuie sa fie caracterizate de integritate publica si transparenta .
Prin integritate publica intelegem atat integritatea proceselor – de luare a deciziilor, de implementare a deciziilor, de gestiune a banilor publici, cat si integritatea personalului – alesi locali, functionari publici.
Reprezentantii entitatilor publice au obligatia sa acorde un tratament impartial si echitabil tuturor persoanelor care se adreseaza acestora, cu respectarea unui termen rezonabil. In sprijinul acestuia vine insasi Constitutia Romaniei , care consacra egalitatea cetatenilor in fata legii si a insitutiilor publice, fara privilegii si fara discriminari (art. 16) , precum si dreptul de petitionare al cetateanului (art. 51) , insituind in sarcina entitatilor publice obligatia de a raspunde la acestea in termenele si conditiile stabilite prin legi.
O prima componenta a integritatii publice o reprezinta transparenta in desfasurarea activitatii institutiilor publice, prin care intelegem setul de instrumente prin care administratia (institutiile si autoritatile administratiei publice locale) da socoteala cetatenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfasurata in serviciul acestora. Modalitatile prin care se operationalizeaza transparenta tin de:
• asigurarea accesului cetatenilor la informatiile de interes public;
• participarea cetatenilor la elaborarea de acte normative si la sedintele publice;
Transparenta are rolul de a preveni actiuni care ameninta integritatea publica (acte de coruptie) si de a evalua performanta administratiei publice locale (capacitatea administrativa).
Cu o istorie de mii de ani, începând înca din antichitate, coruptia reprezinta unul dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, în acelasi timp, extrem de
raspândite în cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comunitatii. În ultimul secol, ea priveste si comportamentul celor din domeniul privat. Interesul si îngrijorarea fata de acest fenomen au crescut si au avut loc reactii pe plan national si international.
Noul cod penal reglementeaza ca coruptia in Titlul V :Infractiuni de coruptie si de serviciu .
Capitoulul I al acestui titlu reglementeaza Infractiunile de coruptie acestea fiind :art 289 luarea de mita , art 290 darea de mita , art 292 cumpararea de influenta , art 293 fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitrj sau in legatura cu acestia , art 294 fapte savarrsite de catre functionary straini sau in legatura cu acestia .
Una dintre formele de coruptie tot mai des intalnite si sanctionata de catre instantele judecatoresti este traficul de influenta.
Art. 291
Traficul de influenţă
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Ceea ce este de retinut este schimbare aintervenita la nivelul noi reglementari , noul cod penal , schimbare care aduce o noua conditie (cumulative )pntru ca fapta de trafic de influenta sa existe si sa poata fi retinuta de catre organele penale .
Asadar noul cod penal introduce conditia existentei unei promisiuni din partea persoanei care pretinde , primeste , accepta sau accepta promisiunea de bani sau alet foloase , direct sau indirect pentru sine sau pentru altul , ca il va determina un functioar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.
Avand in vedere ca in curul acestor procese inculpatul se bucura de przumtia de nevinovatie , proba existentei promisiunii trebuie facuta de catre organele de cercetare penala .
Asadar în nouaregelemenatre , fapta comisă sub imperiul textului vechiului cod penal (art. 257 ), nu mai constituie infracţiune, în lipsa promisiunii făptuitorului că va influenţa funcţionarul. Condiţia promisiunii este obligatorie, lipsa existenţei acesteia atrăgând după sine lipsa faptei.
Articolului 3 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod Penal (L 187/2012), suplimentarea elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă cu condiţia obligatorie a promisiunii, face ca faptele comise sub imperiul legii vechi, căreia acum îi lipseşte această condiţie obligatorie a existenţei faptei, să fie dezincriminate”.
Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor 